Cercetare revoluționară cu potențial medical uriaș
Cercetătorii de la Universitatea Stanford din California au reușit să recreeze în laborator, pentru prima dată, un circuit cerebral uman capabil să transmită semnale de durere. Este o realizare considerată istorică în lumea științifică, care deschide calea către noi tratamente împotriva durerii cronice și către o înțelegere profundă a modului în care funcționează creierul uman. La conducerea acestui proiect se află un român: dr. Sergiu Pașca, profesor de psihiatrie și neuroștiințe, recunoscut internațional pentru contribuțiile sale inovatoare în domeniul biologiei sintetice.
Echipa sa a combinat mai multe tipuri de neuroni, obținuți din celule stem umane, într-un sistem coerent și funcțional. Așa-numiții “organoizi” (structuri miniaturale ce imită zone ale sistemului nervos) au fost ghidați să formeze împreună un “assembloid”, un circuit neural de aproape un centimetru lungime, alcătuit din aproximativ 4 milioane de celule. În doar 100 de zile, aceste structuri s-au conectat natural, formând o rețea complexă, capabilă să răspundă la stimuli externi.
Un circuit viu, care reacționează la durere
Pentru a testa funcționalitatea circuitului, oamenii de știință l-au expus la capsaicină – substanța care dă iuțeala ardeilor. Reacția a fost instantanee: au apărut unde electrice sincronizate care au traversat întreaga rețea de organoizi. Acest fenomen confirmă faptul că traseul neural simulat poate transmite informații senzoriale, imitând felul în care durerea este percepută de creierul uman.
„Acum putem studia această cale senzorială într-un mod complet non-invaziv, fără a apela la testarea pe animale. Sperăm ca în acest fel să dezvoltăm tratamente mai eficiente pentru durerea cronică”, a declarat Sergiu Pașca. El atrage atenția că, în prezent, cele mai folosite analgezice sunt opioidele, substanțe cu origini vechi, dar cu un grad ridicat de dependență. Noul model ar putea permite testarea unor medicamente care calmează doar acele semnale dureroase excesive, fără a afecta alte zone ale creierului.
Cât de departe putem merge în imitarea creierului uman?
Deși circuitul nu poate „simți” durerea în sensul uman, deoarece nu include acea componentă emoțională profundă, procesată mai adânc în creier, Pașca recunoaște că etica devine tot mai importantă pe măsură ce cercetările avansează:
„Ne gândim foarte atent la modul în care acest tip de muncă progresează, în fața riscului de a construi ceva din ce în ce mai apropiat de un creier uman real”.
Proiectul a atras atenția comunității științifice internaționale. Guo-li Ming, profesor de neuroștiințe la Universitatea din Pennsylvania, a apreciat faptul că această cercetare oferă acces la rețele neuronale complexe imposibil de reprodus prin modele animale:
„Este o oportunitate extraordinară pentru înțelegerea felului în care creierul procesează stimulii senzoriali”.
Universitatea Stanford a depus o cerere de brevet pentru această tehnologie, însă nu a fost încă luată o decizie privind eventuale aplicații comerciale.
Un exemplu de excelență românească în știință
Cazul lui Sergiu Pașca este unul dintre cele mai relevante exemple ale impactului pe care cercetătorii români îl pot avea la cel mai înalt nivel științific. Format în România și stabilit în SUA, Pașca este autorul unor numeroase studii care au schimbat modul în care înțelegem dezvoltarea creierului uman și bolile psihiatrice. Acum, cu acest nou pas înainte, el contribuie direct la o posibilă revoluție în tratarea durerii.